Când intri în contact cu Cristian Crăciun, primul lucru care te izbește nu este titlul academic, ci entuziasmul aproape copilăresc cu care vorbește despre faraoni, despre Nil și despre adâncimile unui lac din Aswan unde istoria zace literalmente sub apă. Născut în 1982 la Sibiu, trăiește la Berlin de 23 de ani – un drum început dintr-o pasiune și continuat cu o consecvență rară.

Cum ai ajuns la Berlin și la egiptologie?

„Totul a pornit din copilărie”, spune el zâmbind. „Cinci săptămâni în balon de Jules Verne, filmele cu Indiana Jones – eram fascinat de Africa, de Nil, de Sahara și, mai presus de orice, de Piramide. Documentarele despre Egipt pe care le urmăream în adolescență m-au marcat profund.”

Drumul nu a fost simplu. România nu are tradiție în egiptologie, ceea ce făcea studiul în țară imposibil. Cristian s-a înscris la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, la Arheologie și Istorie Universală, cu un singur obiectiv clar în minte: o bursă Erasmus spre Berlin. A obținut-o, iar de atunci nu s-a mai întors. Astăzi este singurul român care a studiat complet și și-a obținut doctoratul în egiptologie la o universitate din Berlin – o premieră absolută în istoria disciplinei în România.

Cum supraviețuiești în secolul XXI ca doctor în egiptologie?

Întrebarea îl amuză, dar răspunsul este cât se poate de serios. „Nu am beneficiat niciodată de o bursă, deci a trebuit să lucrez simultan cu studiile.” Când a ajuns la Berlin în 2003, a muncit pe șantiere și în joburi necalificate până a învățat germana. Din 2005 și până astăzi – aproape 21 de ani – lucrează ca barista profesionist în cafenele de specialitate. „Sunt probabil singurul barista cu titlu de doctor în egiptologie din lume”, spune el cu o undă de mândrie amestecată cu umor.

Munca la cafenea i-a oferit ceva prețios: flexibilitate. Timp pentru cercetare, pentru gândit, pentru scris. De obicei, un doctor în egiptologie poate urma o carieră universitară sau în muzee de specialitate, dar inflația de egiptologi la nivel mondial face aceste poziții aproape imposibil de obținut.

Cum rămâi activ în domeniu fără un post academic permanent?

„A alege egiptologia a fost o decizie conștientă. Știam că va fi dificil, dar era important pentru mine să studiez ceva ce mă va însoți toată viața. Nu mi-am putut imagina la 65-69 de ani să mă retrag pe canapea.”

Există și alte căi, explică el. S-a afiliat cu instituții recunoscute internațional, fără remunerație, dar cu recunoaștere academică. Datorită titlului de doctor, a putut obține o concesie în Egipt. Astăzi este cercetător asociat la Universitatea Paul Valéry din Montpellier și la Institutul Francez de Arheologie Orientală din Cairo – platforme care i-au permis să lanseze primul său proiect științific pe teren.

Spune-ne despre proiect.

Ochii i se aprind. Proiectul se numește Ko-PhA-SeC – Konosso – Philae Antica și Canalul Sehel – și este rodul unui acord de cooperare între Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt și Universitatea Paul Valéry din Franța. Cristian este directorul proiectului și are onoarea de a fi primul român din istoria egiptologiei care inițiază, conduce și dezvoltă un proiect științific în Egipt.

Contextul este fascinant: o parte din Prima Cataractă a Nilului de la Aswan a fost inundată din 1898 odată cu construirea Barajului de Jos. Insula Philae, complet inundată, și-a văzut templele mutate de UNESCO pe o insulă mai înaltă, Agilkia. Zona este Patrimoniu UNESCO. Dar sub apele acelui lac artificial se află lucruri pe care nimeni nu le-a mai văzut sistematic de peste un secol.

Centrul cercetării este o formațiune granitică de peste 20 de metri înălțime numită Konosso, acoperită de inscripții rupestre faraonice și graffiti din epocă – niciodată documentate fotografic. Cristian este primul egiptolog căruia i s-a acordat permisiunea să lucreze în Barajul de Jos și primul epigrafist care practică epigrafia subacvatică în egiptologie.

„Este o salvare de monumente considerate pierdute”, spune el. „Scopul este să documentăm fotografic sub apă toate inscripțiile și imaginile, să reconstituim materialul epigrafic al întregii Prime Cataracte.”

Rezultatul final va fi un volum monografic complet – fotografii de înaltă calitate, facsimile, traduceri, analize, contextualizare – plus modele 3D ale formațiunii granitice și ale inscripțiilor identificate sub apă. Mulțumește în mod special Fundației Honor Frost din Londra pentru susținerea financiară esențială care a făcut posibil debutul proiectului.

Ce înseamnă asta pentru România?

Vocea lui capătă o tonalitate mai caldă. „Mi-am împlinit visul nu doar de a deveni egiptolog, ci și de a activa efectiv în domeniu. Îmi doresc să reprezint România prin calitatea mea de cetățean și să fiu un ambasador cultural, situând țara noastră pe harta cercetării științifice internaționale în Egipt.”

Și totuși, mai este ceva…

Cristian nu s-a oprit la Egipt. Paralel, a inițiat un proiect mai apropiat de inimă și de România: Catalogul complet al tuturor obiectelor egiptene și egiptizante din colecțiile românești. Obiecte egiptene sunt risipite prin muzee din toată țara – de la Muzeul Astra din Sibiu cu Colecția Franz Binder, la Muzeul Județean Mureș cu Colecția Contelui Domokos Teleki – formând o parte a patrimoniului cultural român care a primit până acum prea puțină atenție.

„Este o muncă necesară”, spune el convingător. Catalogul va include toate obiectele, inclusiv falsurile intrate în diverse colecții istorice, va fi bilingv – română și germană – și va propulsa colecțiile românești în circuitul internațional al muzeelor cu profil egiptologic. Proiectul beneficiază de sprijinul unor personalități remarcabile: Președintele Emil Constantinescu, ASR Prințul Radu al României, Excelența Sa Doamna Ambasador Olivia Toderean, Robert Schwartz de la Radiodifuziunea Română, Profesorul Iulian Costache de la Ambasada României la Berlin – și, în mod deosebit, al Ministerului Culturii, care a agreat proiectul. Instituțional, este ancorat la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului pentru Pace, care îi oferă infrastructură, transparență în gestionarea fondurilor și oportunitatea de a publica manuscrisul final.

Cum poți sprijini aceste proiecte?

Simplu, spune Cristian: contact direct. „Caut sponsori pentru a putea scala proiectul de culegere și documentare.” Îl poți găsi la cristian.craciun@posteo.de.

Înainte să plece, îți mai aruncă un gând: „Am ales ceva greu. Dar nu regret nicio secundă. Faraonii mă urmăresc de când aveam zece ani. Ce să fac?” Și râde – cu acel râs al cuiva care știe că a ales bine, chiar dacă drumul a fost pietros.

______________

Dr. Cristian Crăciun – egiptolog, barista, cercetător, ambasador cultural. Un sibian la Berlin care rescrie istoria sub apele Nilului.