De la educație superioară la antreprenoriat competitiv. Cum putem relansa România?

Pornind de la o mică patiserie, care redescoperea gusturi de demult, cu o licență în economie și un doctorat în relații internaționale, plus multă încredere în forțele proprii și familie, Cristi Chițu este astăzi fondatorul unui grup de companii ce reunesc mai multe segmente de business. Patiseria Tineretului, cu 7 locații în prezent, Pizza Shop & Espresso Bar, Amazoniq Coffee Shop – PT Group Enterprise, sunt acum principalii vectori într-un plan ambițios, de a le dezvolta printr-un sistem de franciză, cu finanțări accesibile. 

Drumul  covrigului de 1 leu la covrigul de astăzi

Cum ajută cunoștințele de geopolitică un antreprenor?

Mi-am descoperit pasiunea pentru geopolitică înainte de a absolvi și cursurile unei facultăți de științe politice, în urmă cu 10 ani. Mulți cunoscuți și prieteni mă întreabă ce legătură există între afacerile pe care le conduc și geopolitică. În cazul Patiseriei Tineretului explicația este simplă: din totalul ingredientelor folosite în fabricarea covrigilor, merdenelelor și placintelor, în proporție de peste 60% se folosește făină. Cu alte cuvinte, afacerea este direct conectată cu prețul grâului la nivel mondial și de tot lanțul de producție al făinii. A fi atent la ce se întâmplă în lume te ajută să fii mai prevăzător. 

Spre exemplu, de când am deschis afacerea și până în septembrie 2020, tradiționalul covrig a costat 1 leu. Apoi, din cauza scumpirilor masive la făină, energie și combustibili, am fost nevoit, printre altele, să majorez prețul la 1,5 lei în septembrie 2020, 2 lei  în ianuarie 2022 și 2,5 lei în ianuarie 2024. Până în 2020 făina costa, în medie, 1,3 lei/kg, iar după invazia rusească din Ucraina, prețul făinii ajunsese la 3 lei/kg. La asta se adaugă și scumpirea extrem de mare a carburanților și energiei electrice. În prezent, prețul făinii s-a stabilizat la 2 lei/kg. 

Cum au reacționat clienții la mărirea prețurilor?

Clienții au fost afectați de scumpirile considerabile la produsele de patiserie, simigerie și panificație, însă a fost singura soluție de a păstra echilibrul afacerii și de a implementa noi investiții. Nu am concediat niciun membru al echipei și am reușit să cresc salariile periodic, astfel încât șocul inflației să fie cât mai mic pentru ei. Vom susține investiții noi în nu fabrica noastră, pentru a rămâne competitivi, să menținem prețurile și salariile la un nivel cel puțin rezonabil. După investiții recente de circa 500.000 euro, continuăm cu un plan de modernizare a liniilor de producție și a parcului de autoutilitare speciale.

Este nevoie, mai mult ca oricând, de curaj, unitate și determinare

Cum a fost anul 2023, cum va fi 2024  pentru antreprenorul Cristi Chițu?

Anul 2023 a fost un an bun, cu toate turbulențele sale și potențialul pieței continuă să mă inspire în căutarea soluțiilor de dezvoltare. Am demarat ample proiecte de investiții în dezvoltarea sistemului de franciză, mărirea capacității de producție, modernizarea locațiilor proprii și un management mai performant al companiei Patiseria Tineretului.  

Am decis că acum este momentul să investesc toată experiența, cunoștințele și lecțiile antreprenoriale în scalarea celor 2 linii de business despre care am vorbit foarte puțin în ultimii ani: Amazoniq specialty coffee, demarat și dezvoltat împreuna cu sora mea, Maria, revenită acasă după studiile de economice făcute în Anglia, precum și Pizza Shop & Espresso Bar, scalat impreuna cu bunul meu prieten Mihai Irimia, un finanțist vizionar.

Poate că, după 12 ani de muncă, împreună cu prietena mea Cristina Mares și prietenul din liceu Florin, alături de care am construit Patiseria Tineretului, ar fi fost nevoie de o perioada de liniște, consolidare și reflexie asupra a ceea ce am reușit să construim împreună. Însă mediul extern, cu numeroase crize, război la granițele noastre, plus războiul hibrid din țara noastră, tot mai periculos, incertitudini și nesiguranță, m-au determinat și mai mult să nu stau în colțul meu, cum se mai spune. Dimpotrivă. Anul 2024 va fi incredibil, cu provocări care sper că ne vor întări. Cred ca trăim momente istorice, de aceea consider că este nevoie, mai mult ca oricând, de curaj, unitate și determinare, pentru împlinirea idealurilor personale sau de business.

Războiul din Ucraina ne afectează afacerile la un nivel neașteptat

În viziunea mea, anul 2024 va fi mai provocator decat cel precedent. Pe plan de business, consolidarea celor trei companii din grupul PT GROUP ENTERPRISE este prioritară. Însă trebuie să țin seama de sensibilitatea la factori externi precum: deciziile politice, schimbările fiscale și legislative, protestele, grevele, conflictele din vecinătate. 

Războiul din Ucraina pare că nu mai are sfârșit, iar crizele succesive generate pe zona agricolă, alimentară și energetică, ne afectează afacerile la un nivel neașteptat. Spre exemplu, încă suntem martorii protestelor fermierilor din Europa, care au produs reverberații și la noi. Dar oare aceste proteste dauneaza? Nici pe departe. Democrațiile consolidate se bazează, printre altele, pe drepturi și obligații, atât de partea decidenților politici, cât și de partea diverșilor actori sociali.

Ce e de de făcut?

Revenind la protestele fermierilor, o parte din cereri sunt îndreptățite, deoarece ei nu pot face agricultură de calitate dacă termenele de plată pentru subvenții nu sunt respectate sau dacă schemele de creditare bancară sau compensare a pierderilor cauzate, spre exemplu, de seceta din ultimii ani, războiul din Ucraina și volatilității prețurilor de import, nu sunt eficient elaborate si implementate. 

Războiul din țara vecină a condus la perturbarea majoră a pieței cerealelor, cauzată de importul de produse ieftine din Ucraina. Dar oare nu este bine ca grâul sa fie mai ieftin? Sigur că da. Pâinea, covrigii și toate produsele de panificatie s-ar ieftini. La fel și carnea. Însă, problema de fond este că cerealele ucrainene nu respectă toate standardele UE. Trebuie sa fim atenți la calitate.

Mărirea masivă a capacităților de stocare și export cereale avantajează România 

Și totuși, fermierii ucraineni produc mai ieftin, deși nu au subvenții europene. Cum fac asta? 

Poate că avem și noi de invatat de la ei. Ce e de făcut? Un sistem de irigatii sustenabil si eficient, automatizări, agricultură de precizie, sprijinirea tinerilor fermieri, fertilizarea naturală cu scopul prezervării calității solului, sunt doar cateva elemente care ar putea transforma agricultura românească într-una mai profitabilă. Efectele vor fi rapide, iar aceste investiții în agricultură se vor revedea în prețuri mai decente pentru români.

Oare România, prin clasa politică, ar fi putut face mai mult? 

Sigur ca da. Încă de la începutul războiului din Ucraina cred că ar fi fost necesară elaborarea unei strategii naționale de achiziționare a graiului ucrainean, stocare în depozite agricole și ofertare pe piața internațională. Niciodată nu este prea tarziu. Ar fi o mare oportunitate ca noi să devenim un exportator de cereale relevant pentru toate țările. Ulterior, aceasta strategie ar trebui propusă U.E.

Protestele fermierilor din toata Europa confirma reacția destul de slabă a UE la provocarea rusească. Strategia ar putea să fie o formulă de sprijin a Ucrainei, din care ar fi castigat si România. Sunt convins că un parteneriat strategic real între Guvern – Sector Privat – Mediu Asociativ ar putea organiza rapid în România un sistem cu capacități uriașe de stocare și export. 

Un Plan Marshall al repatrierii finanțat cu 1-2 miliarde de euro

În tot acest context dificil, cum vede antreprenorul Cristi Chițu următorii ani?

Vă mărturisesc că mă gândesc destul de serios, am încredere, să scalez cele 3 afaceri la nivel internațional, în orizontul anilor 2027 – 2030. Un aport important la mărirea încrederii, că se poate, îl aduce Repatriot, organizația care unește și inspiră românii indiferent de locul în care au ales să trăiască. Încă din 2017, anul în care m-am alaturat echipei, visez să scalez afacerile la nivel internațional, să fac afaceri cu românii din toată lumea, să ne inspirăm și să ne sprijinim reciproc prin comunitatea Repatriot din Diaspora. Românii plecați peste hotare, că vrem că nu vrem, sunt, de fapt, rezerva strategică a României. Degeaba ai, cum se mai spune, bogății ale solului și subsolului, dacă nu ai suficienți oameni determinați să le pună în valoare.

Gândiți-vă ce impact ar avea dacă, pe baza unui plan național pe 4 ani finanțat cu 1-2 miliarde de euro, și anume un Plan Marshall al repatrierii, al reîntoarcerii – 10% dintre profesioniștii harnici și pricepuți ar reveni în țară. Vom fi de neoprit din punct de vedere economic și nu numai!

Însă, pană atunci, trebuie să-mi ridic mânecile de la cămașă în fiecare dimineață și să-mi continui munca alături de partenerii mei valoroși din interiorul PT Group, Repatriot și RBL –  Romanian Business Leaders.