Un nou studiu despre diaspora românească din Marea Britanie oferă detalii importante despre modul în care aceștia crează impact, formează tipare, comunică și mențin legătura cu România.

Există suficientă dorință sau interes politic pentru a înțelege și a se relaționa cu aceste comunități?  Cum sunt evaluați și înțeleși românii de către instituțiile țării de origine și ale țării gazdă? Dacă sunt, ce imagine compun datele și statisticile despre aceste comunități? Reflectă datele realitatea din teren? Cum se asociază comunitățile românești și de ce? Și care este impactul inițiativelor diasporei până acum? 

Oferind un răspuns la aceste întrebări, un nou studiu, parte dintr-o inițiativă de pionierat, a fost lansat  în Marea Britanie de către Alina Balațchi Lupașcu și Andra Lucia Martinescu sub egida unui think tank  britanic de renume, The Foreign Policy Centre. Înțelegerea Diasporei Românești 2020 își propune să  intermedieze o înțelegere mai nuanțată a diasporei românești din Marea Britanie, cartografiind  prezența, vizibilitatea și impactul acesteia. Examinarea datelor demografice, a modului în care au fost  structurate de diferitele surse (de exemplu, instituțiile guvernamentale) și la momente diferite, a  revelat un context cel puțin interesant. Mai mult decât atât, cartografierea interacțiunilor diasporei a  permis vizualizarea, chiar dacă nu în mod cuprinzător, tendințelor și tiparelor în cooperare. Pe baza  constatărilor autoarelor și a abordării inovatoare, unele recomandări generale pot ajuta la îndrumarea  instituțiilor din ambele țări, precum și a diasporei. Acestea includ:  

Cunoașterea diasporei– Înființarea un grup de lucru bilateral care să aibă cunoștințe și abilități pentru  a colecta, interpreta și transpune datele într-o narațiune coerentă, oferind astfel un punct de plecare pentru elaborarea unor politici mai informate și a unor strategii de implicare a diasporei. 

Angrenarea diasporei 

• Cultivarea încrederii abordând problemele de bază cu care se confruntă comunitățile din  străinătate, demonstrând disponibilitatea de a asculta, respectând norme și practici de bună  guvernanță. 
• Consolidarea și sprijinirea prin instrumente de finanțare armonizate, capacității organizaționale a diasporei, reprioritizând / ajustând obiectivele de finanțare pe baza unei  evaluări aprofundate a nevoilor, abilităților și potențialului comunității. 

Responsabilitate, transparență și continuitate – Angajarea într-o revizuire sistematică a modului de guvernare (governance) privind diasporei, evaluând temeinic ce politici, inițiative și strategii au reușit  sau nu. Recunoașterea eșecurilor, vulnerabilităților și riscurilor printr-un audit instituțional  transparent este un pas înainte în procesul de asumare a responsabilității față de aceste comunități. 

În ceea ce privește diaspora: 

Încredere și cooperare – Identificarea partenerilor cu aceleași obiective, puneți la dispoziție resurse și  coordonarea operațională pentru a urmări în mod eficient inițiative cu impact mai mare, orientate pe  termen lung. 

Partajare – Angajarea într-un proces de schimb de bune practici, lecții învățate și expertiză pentru a  accesa rețele de sprijin la o scară mai mare și coaliții de sprijin în jurul problemelor care au impact  asupra întregii comunității. 

Viziune strategică – Adoptarea unei posturi strategice cooperând pentru a efectua schimbarea,  indiferent dacă acest lucru implică conceperea unor mecanisme de finanțare autosustenabile  (crowdfunding, trusturi pentru diaspora etc.), dezvoltarea de platforme de cunoaștere a diasporei sau  urmărirea unei activități de advocacy mai consistente atât în țara de origine, cât și în țara gazdă. 

Raportul complet poate fi consultat aici: https://fpc.org.uk/publications/understanding-the romanian-diaspora/