În ultima perioada există din ce în ce mai multă concentrare pe conceptul de startup, există din ce în ce mai multe comunităţi care vorbesc despre acest subiect, există din ce în ce mai multe conferinţe care dezbat direct sau indirect ideea de startup, există tot felul de cărţi şi de cursuri care să te înveţe cum să fii un antreprenor de succes şi să începi un startup.

Din păcate, în România nu există o şcoală publică pentru startup-uri, conceptul este atins foarte general în diverse facultăţi, însă nici profesorii nici elevii nu au pregătirea necesară pentru a-l cuprinde. Însă, dacă ne uităm puţin la nivel global, una dintre cele mai bune universităţi care abordează acest subiect este MIT, care, împreună cu profesorul Bill Aulet a scris în 2013 cartea numită ”Disciplined Entrepreneurship”.

Cartea este mai degrabă un ghid practic care prezintă 24 de paşi de urmat pentru orice startup. Dacă va veţi întreba de ce sunt mai buni aceşti paşi decât orice alţipaşi prezentaţi în alte articole ori cărţi, aş încerca să va spun că această structura, pe lângă faptul că se bazează pe anii de studiu ai profesorului, este cea pe care au urmat-o principalele startup-uri internaţionale: Facebook, Uber, Whatsapp, Instagram, etc., Dacă analizăm în detaliu paşii (probabil, în articolele viitoare), vom observă că sunt foarte logici.

Cei 24 de paşi

O prezentare detaliată a fiecăruia dintre paşi găsiţi în carte. În acest articol va spun cum să înţelegeţi mai bine infograficul creat de autorul cărţii şi ce categorii de utilizatori îl pot folosi că instrument de lucru în planificare.

Descarcă InfoGraficul în format .pdf

Observaţi că fiecare culoare răspunde la o anumită întrebare:

-paşii marcaţi cu albastru te ghidează pentru a putea răspunde la întrebarea “Cine sunt clienţii?”;
-paşii marcaţi cu roşu răspund la întrebarea “Ce pot face pentru clienţi?”;
-paşii marcaţi cu gri răspund la întrebarea “Ce îi face pe clienţi să cumpere produsul sau serviciul oferit?”;
-paşii marcaţi cu verde răspund la întrebarea “Cum fac bani din produsul ori serviciul oferit?”;
-paşii marcaţi cu portocaliu răspund la întrebarea “Cum voi construi produsul / serviciul?”;
-paşii marcaţi cu mov răspund la întrebarea “Cum voi scala business-ul?”.

Acum să tragem câteva concluzii din acest infografic:

-probabil cea mai importantă este că business plan-ul este pasul final. Prin urmare până la business plan avem de făcut o grămadă de lucruri care să ne răspundă laîntrebările “cu ce preţ“, “când, cum, de ce şi pentru cine facem produsul/serviciul”.
-cu excepţia culorii portocalii, care defineşte cum va fi construit produsul sau serviciul oferit, celelalte categorii sunt intersectate; de exemplu definirea clienţilor se intersectează cu serviciile pe care le poţi oferi clienţilor, ce îi face pe clienţi să cumpere produsul se intersectează cu metodele de monetizare a produsului s.a.m.d..
-la anumite puncte există o întoarcere la paşii anteriori (de la 9 la 5, de la 4 la 2, de la 17 la 15 etc.); asta înseamnă că tot timpul te poţi întoarce în urmă să recalculezi sau să redefinesti paşii anteriori în cazul în care, la un anumit pas, ajungi la concluzia că ceea ce este definit anterior nu te poate ajută să ai un plan coerent.

Cine trebuie să ia în calcul aceşti paşi?

Aş spune că există 3 categorii de public care trebuie să ţină cont de paşii definiţi în această carte:
-antreprenorii care vor să–şi dezvolte un startup pentru că le organizează procesul de research, procesul de definire a unui business plan şi pot înţelege multe lucruri dacă parcursul este corect: că pot vinde produsul pe care-l au şi altor pieţe, că pot vinde produsul pe care-l au la un preţ mult mai avantajos pentru ei sau, de ce nu, în cazul nu tocmai optimist, că produsul nu poate avea un viitor dacă este vândut în formă actuală. Tot de aici, ar trebui să tragă concluzia că research-ul este o etapă consistentă, poate cea mai importantă din întreagă afacere care, dacă este făcută greşit de la început, le poate compromite tot ceea ce clădesc ulterior.
-investitorii care în momentul în care sunt interesaţi să cumpere un business se uită, cei mai mulţi dintre ei, doar la pasul 24, adică doar la business plan fără săia în calcul toate punctele implicate anterior creării planului. Dacă înţeleg corect mesajul acestei cărţi, ar trebui să pună accentul mai mult partea de research, pentru un business plan coerent, care să fie valid, decât să investească doar în execuţia unui business plan propus de antreprenori.
-antreprenorii care au deja un business şi care fie se află într-o plafonare cu business-ul lor, fie se află într-un trend descendent. De cele mai multe ori, antreprenorii nu ştiu ce să facă atunci când nu se află în creştere şi încearcă diverse metode (de intrare pe noi pieţe, de dezvoltare de noi verticale, etc.) pentru a obţine o creştere. Aceste direcţii nu le oferă întotdeauna rezultatul dorit şi ajung să îşi concentreze eforturile financiare şi de timp în direcţii care nu dau roade.

Concluzionând cele scrise anterior, aş spune 3 cuvinte: research, research şi iar research. De cele mai multe ori, research-ul este mai ieftin, chiar dacă este făcut împreună cu un consultant sau un business developer extern, decât aplicarea unui business plan nu tocmai corect făcut.

Cartea ”Disciplined Entrepreneurship”

Sursă articol: startupcafe.ro

Modele de business plan.